Ce este marketingul?
În accepțiune generală, marketingul înseamnă a convinge clienții de achiziționarea unui produs. Philip Kotler, fondatorul „managementului marketingului” modern, definește marketingul drept „un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii o anumită valoare.”
Marketingul este o știință relativ tânără, fiind activă abia începând cu secolul al XX-lea. În primii 30 de ani, prioritar era produsul („un produs bun se vindea de la sine”), iar în anii 40 și 50 scopul marketingului era reprezentat de vânzări, ceea ce a dus la dezvoltarea tehnicilor de vânzari. Implicit, s-a dezvoltat orientarea spre consumator și spre substanța ideologică potrivit căreia un consumator mulțumit înseamnă un profit mai mare. Despre specificitatea ultimilor 15 ani se poate afirma că este dictată de orientarea către relațiile dintre vânzător și consumator.
Forme de marketing în România
În ceea ce privește România, activitatea de marketing nu are o istorie, o evoluție sistematică, însă merită activat un nume. Froim Moise Schwarz (1812 – 1870) a fost povestitor, umorist, autor de pilde și aforisme în limba română. Deși provenind dintr-o familie evreiască, Moise a trăit o mare parte a vieții în București. Neştiutor de carte, Moise şi-a câştigat existenţa cu negoţul ambulant de mărunţişuri pe Podul Calicilor de lângă actualul Palat de Justiție din Bucureşti, sau prin târgurile munteneşti, ademenindu-şi clenţii cu vorbe meşteşugite: „O gheată pe bani, alta de pomană” sau „Marfă ruptă gata pe un sfanţ bucata.”
Bifând calitățile de negustor, povestitor, umorist, în scurt timp câștigă notorietatea de autor de aforisme și capătă porecla de „Cilibi”, ceea ce în limba turcă înseamnă „înţeleptul”. Grație spiritului sprințar și inspirației din folclorul evreiesc, a cărui particularitate este reprezentată de ironie și umor, taraba lui reprezenta un punct de atracție în orice iarmaroc.
Reflectând lumea de la mijlocul secolului al XIX-lea, pildele sale ironizează ticuri şi moravuri, idealizând cinstea, munca şi învăţătura. Aforismele sale nu au lăsat indiferenți contemporanii, nici generațiile următoare. I. L. Caragiale s-a inspirat din glumele sale, Nicolae Grigorescu i-a pictat portretul, în vreme ce George Calinescu l-a comparat cu Anton Pann.
Contrar folosirii „strategiei specificității” a lui Froim Moise pentru a depăși un modus operandi generic (secolul al XIX-lea), cele mai multe companii (prezent) creează conținut în jurul unor subiecte care sunt generale, universal valabile. Asta duce la postări generice, care nu mai prezintă interes tocmai din cauza faptului că sunt comune.
Marketing eficient
Conform marketingprofitabil.ro, 40% dintre clienți spun că majoritatea campaniilor de promovare nu livrează nimic interesant, iar 44% declară că primesc prea multe oferte și campanii promoționale. De asemenea, 37% dintre cumpărători spun că șterg cele mai multe oferte primite prin email fără să le citească, în vreme ce 40% s-au dezabonat din cauză că s-au simțit copleșiți.
În același timp, se poate observa o orientare a practicanților de marketing în prioritizarea îmbunătățirii experienței clientului prin personalizarea conținutului. Este vizibilă opțiunea pentru o strategie conștientă, care reflectă experiențe distincte.
În rândurile următoare expunem ceea ce noi considerăm criterii esențiale în activitatea de marketing. În procesul de satisfacere a clientului, depășirea așteptărilor este prima condiție. Orice așteaptă clienții din partea unui serviciu, fie că este vorba de o promisiune directă, fie că este o recomandare, este vitală împlinirea acestor așteptări, pentru a excela. Dincolo de relevanța conținutului, contează contextul și modul în care mesajele publicitare se livrează. Odată câștigată, încrederea se păstrează atât timp cât relația decurge cu naturalețe și prietenie, urmărind beneficii reciproce.
Marketing care aduce plus valoare
Personalizarea ține de îmbunătățirea mesajelor de promovare prin adăugarea unui caracter individualizat fiecărei campanii, contribuind la creșterea nivelului de încredere, recompensând fidelitatea și comunicând de la egal la egal, „privind în ochi” cealaltă parte, transformând interacțiunile în dialog interesant, în detrimentul monologului comercial interesat.
La fel de importantă este conștientizarea faptului că publicul țintă are dorințe și nevoi diferite de ale persoanei care deține afacerea. Pentru că riscul acestei confuzii poate conduce la eșec sau investiții proaste, este important ca publicul țintă și nevoile lui să fie analizate în mod obiectiv și realist. În acest sens, activitatea practicanților de customer service trebuie să fie realizată cu rigurozitate în scopul unei mai bune înțelegeri a publicului.
O atenție deosebită trebuie să fie direcționată și către strategia conținutului. Publicul recepționează mesajele companiei prin intermediul textelor și elementelor vizuale care le sunt adresate. Măsura în care acestea sunt inovative și îndreptate către consumator se află în strâns raport cu intersul manifestat de către public. De asemenea, prezența pe platformele sociale contribuie la menținerea și ascensiunea afacerii. Cum publicul caută să se informeze cât mai rapid, în cazul în care date precum cele legate de orar, de contact, prețuri și servicii nu se găsesc online, scade credibilitatea afacerii. În prezent, promovarea online a brand-ului poate constitui cea mai bună opțiune, însă metode clasice precum televiziune, radio sau presa scrisă pot funcționa la fel de bine.
Marketing, comunicare și interes
De asemenea, oportunitatea oricărei interacțiuni este importantă, indiferent de proporțiile pe care le capătă reputația mărcii. Așadar, atât producătorii cu vânzări uriașe și milioane de clienți, cât și firmele mici, trebuie să aplice aceleași criterii în modul de comunicare și relațiile cu publicul lor țintă.
În ultimă fază a procesului se poziționează măsurarea succesului. Instrumente ale acestei operații sunt analiza rezultatelor din trecut, precum și cea a succesului din prezent. Profitul trebuie să fie cuantificabil, iar sursele exacte ale acestuia trebuie să fie cunoscute. Cât despre intenția strategică a unei companii, orizontul de timp trebuie să fie termenul lung. Dominanții actuali în ramurile mondiale și-au stabilit acum zeci de ani intenția strategică, cu mult peste capacitatea lor în momentul respectiv. Numai prin stabilirea unor obiective succesive ambițioase și prin urmărirea realizării lor se poate atinge succesul.
